Femeia S.R.L.

Mă enervează întâlnirile (dates) care seamănă cu interviurile de angajare. Şi cele mai multe sunt aşa. Trebuie să am grija la ce ar trebui să spun, ce nu ar trebui să spun şi cu ce, cât şi cum ar trebui să mă laud. Cine nu se recunoaşte în fraza de mai sus ori minte sau ori se minte.

Mă enervează femeile care vor să rămâi “doar prieten” şi care apoi te sună periodic să-ţi povestească de prietenul lor, cât de urât s-a purtat şi cât de mult suferă. E un fel de v-am văzut cv-ul, sunteţi cel mai calificat, aveţi tot ceea ce vă trebuie pentru a vă alătura firmei noastre, dar am vrea să rămânem doar prieteni şi să vă sun din când în când pentru a mă plânge cât de subcalificaţi şi proşti sunt noii angajaţi pe postul pe care dumneavoastră îl doriţi.

Detest inepţiile americane de genul sorry… nu simt “the butterflies” dar ţin la tine.

q.e.d.